Interviu cu doamna Ana Guțu, profesor universitar și om politic, absolventă a USM

Cu ocazia aniversării a 75-a a Universității de Stat din Moldova, absolventa Facultății de Limbi și Literaturi Străine, doamna Ana GUȚU, profesor universitar și om politic, a oferit un interviu despre istoria vieții Domniei sale.

1. Tradițional, discipolii USM sunt cei care asigură piața muncii cu profesioniști, specialiști cu o înaltă pregătire academică. Care au fost oportunitățile Dvs. de angajare și cum v-ați acomodat necesităților practice ale profesiunii?

Eu am absolvit USM în 1984 – deci, pe timpul defunctei URSS. Oportunitățile de atunci nici nu pot fi comparate cu cele din ziua de astăzi. Pentru absolvenții Facultății de Limbi și Literaturi Străine exista doar o singură opțiune – profesia de pedagog în instituțiile școlare din provincie, indiferent de calificările academice obținute pe parcursul a 5 ani. Eu, neavând „pile” nomenclaturiste, am plecat la Tiraspol, urmându-mi soțul, care a fost chemat sub drapelul Armatei sovietice. La Tiraspol am avut două experiențe pedagogice distincte în calitate de profesor de limbă franceză și română – una la Institutul Pedagogic „Taras Șevcenco” și alta la școala medie nr. 2 din Tiraspol. Am fost admisă la doctorat la USM în 1985, fiind unicul candidat al catedrei Limbi moderne. Am revenit la Chișinău în 1988, când capitala clocotea prin manifestațiile sale de emancipare națională românească. După un an lucrat la o grădiniță de copii, am acceptat postul de laborant la catedra Limbi moderne a Universității Agrare din Chișinău. Din cauza activismului meu patriotic, fiind supusă discriminării pe criterii naționale, nu am promovat concursul la postul de lector, dar la scurt timp după declararea independenței Republicii Moldova, am fost angajată în funcția de lector la Universitatea Agrară, după care am susținut teza de doctorat și m-am transferat la ASEM, la catedra Limbi moderne de afaceri. Astfel, timp de 8 ani după absolvirea USM, am schimbat 5 locuri de muncă.

2. Performanța și excelența academică sunt apreciate și la mare căutare. Absolvirea

USM-ului v-a marcat traseul profesional?

USM este Alma Mater care, prin profesorii săi de excepție, mi-a cultivat atitudini, competențe și abilități de a învăța mereu ceva nou. Pe timpuri, USM era universitatea cea mai prestigioasă, la care aspirau majoritatea tinerilor din generația noastră. Am acces la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine în baza unui concurs riguros – pentru un loc la facultate concurau 10 candidați. Deci, ne putem imagina prestigiul USM în acele condiții de competiție acerbă. Eu veneam din Cahul, absolvisem cu medalie de aur școala medie nr. 2, dar nici aceasta nu-mi dădea siguranța că voi susține concursul; îmi păreau extrem de pregătiți candidații de la liceul român-francez „Gheorghe Asachi” (pe atunci, școala medie nr. 1) din Chișinău. Dar am luat nota maximă la primul examen – limba franceză – și am fost admisă la facultate. Ulterior, am absolvit cu brio facultatea și chiar i-am întrecut pe concurenții mei orășeni.

3. Tinerețea și studenția sunt perioade absolut extraordinare, dinamice în viața unui om. Ce amintiri aveți Dumneavoastră din anii de studenție din cadrul Universității de Stat din Moldova?

Anii de studenție sunt cei mai fericiți, deoarece eram tineri, inspirați, energici, chiar dacă trăiam într-o societate închisă, extrem de ideologizată. Pe atunci nu exista Facebook-ul, dar plecam la munci sociale în colhozuri sau fabrici de conserve, unde aveam posibilitatea să ne cunoaștem mai bine, unde se developau caractere, mai puternice sau mai lașe. Amintirile acelor veritabile aventuri le păstrăm și astăzi. Pe atunci deseori ridiculizam excesele ideologice, glumeam pe seama disciplinei „Comunismul științific” sau „Istoria partidului comunist”. Pentru mine studierea limbilor și culturilor străine a constituit o reală evadare din cadrul strâmt sovietic, o posibilitate de a descoperi lumea chiar dacă frontierele erau închise pentru noi.

4. Studiile și formarea profesională se datorează iscusinței și măiestriei profesorilor. Care dintre aceștia și prin ce v-au marcat pe parcursul anilor de studenție?

Am avut profesori de excepție și vreau să-i amintesc aici, căci anume talentul lor pedagogic, științific și vizionar mi-au marcat formarea profesională, dar și întregul parcurs al carierei mele pedagogice: Petru Roșca, doctor habilitat, profesor universitar – el a fundamentat bazele limbii franceze practice în grupa noastră, nu o singură dată am afirmat că sunt produsul școlii lui Petru Roșca; Grigore Cincilei, doctor habilitat, profesor universitar – dânsul mi-a fost conducător științific la teza de licență și teza de doctorat, un cercetător de excepție în domeniul lexicologiei franceze; Victor Banaru, doctor habilitat, profesor universitar – dumnealui ne-a transmis curiozitatea cunoașterii infinite și curajul de a depăși limitele unei singure discipline, probabil de la el m-am inspirat pentru cercetările mele transdisciplinare; Zinaida Radu, doctor, conferențiar – dumneaei a fost mentorul grupei noastre care, pe lângă disciplina de traductologie, ne-a cultivat valori și principii existențiale importante pentru profesia de pedagog. Anii petrecuți între pereții USM sunt de neuitat, ei au marcat profund vizunea mea asupra lumii din punct de vedere al pasiunii mele pentru limba, cultura și civilizația franceză, pasiune pe care o aveam din anii de școală, fiind moștenită de la tatăl meu, profesor de istorie și limbă română.

5. Pasiunea pentru filologie, pentru limba și literatura franceză adaugă valoare pregătirii profesionale. De unde vine pasiunea Dumneavoastră pentru limbi și literaturi ?

Părinții mei, Valentina și Pavel Petrov, erau profesori de istorie și limbă română, iar tatăl meu avea o pasiune pentru limba franceză, chiar a și predat o perioadă, ocazional, limba franceză în școala din satul său natal Alexandru Ioan Cuza, Cahul. În casă aveam cărți în limba franceză, aveam discuri cu muzică franțuzească și, desigur, foarte multe cărți de autori francezi, traduse în limba română sau rusă. Limba franceză era disciplina mea preferată, aveam o facilitate inexplicabilă pentru această limbă, pentru cultura franceză, pentru istoria și civilizația Franței. Tata, fiind istoric, îmi povestea multe lucruri interesante din istoria și civilizația Franței. Era inevitabil să ajung la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, specialitatea „Limba și literatura franceză”.

6. Vă mai aduceți aminte de ce ați ales USM și cât de ușor a fost să fiți admisă la studii?

După cum am menționat, USM era instituția de studii superioare cea mai râvnită în acele timpuri, iar concursul pentru a accede la facultate a fost foarte mare. Părinții mei absolviseră Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, au fost colegi de facultate cu Grigore Vieru, Liviu Deleanu, Vera Malev. Dar când a venit vremea să aleg instituția, părinții mei au agreat dorința mea de a accede la studii la USM, chiar dacă la USM era cel mai mare concurs.

7. Ați devenit o personalitate notorie a țării noastre. Cum ați reușit să îmbinați studiile și să vă bucurați de tinerețe?

Pe timpuri, distracțiile tinerilor nu erau atât de spectaculoase precum sunt astăzi – cluburi, baruri, pub-uri etc. Din când în când se organizau serate dansante la cămin sau la Casa de Cultură a USM. De fapt, marea majoritate a timpului din studenție am consacrat-o studiilor. Cărți erau puține, eram o vizitatoare permanentă a bibliotecii și a sălilor de lectură. În lipsa noilor tehnologii, ne rămâneau prea puține posibilități – cartea, caietul și stiloul. Fără fotocopii, fără surse deschise pe internet, fără telefoane mobile. Probabil, dacă aș studia azi, în condițiile fabuloase pe care le oferă noile tehnologii de comunicare, aș deveni un geniu.

8. Studenții și absolvenții sunt barometrul performanțelor USM. Ce impresii aveţi despre Alma Mater în prezent?

USM continuă să fie portdrapelul învățământului superior din Republica Moldova. Totodată, trebuie să recunoaștem, că multe lucruri s-au schimbat. După o perioadă de masificare a populației studențești din Republica Moldova, în prezent, asistăm la o adevărată hemoragie a creierelor tinere. Faptul că Republica Moldova nu este stat membru al UE îi determină pe foarte mulți absolvenți ai liceelor din republică să plece la studii universitare peste hotare. Cei care rămân acceptă să studieze în universitățile din Republica Moldova, inclusiv USM, dar, în lipsa unei posibilități de a organiza concurs de admitere, calitatea pregătirii candidaților admiși la studii universitare uneori lasă de dorit.

9. În timpul de față, sistemul educațional din țară urmează un anume model care este concentrat doar pe dezvoltarea de competențe. La ce să apeleze tinerii pentru a găsi un echilibru între presiunea de a deveni un specialist necesar pe piața muncii și pasiunea pentru un anume domeniu, chiar dacă e mai puțin căutat, solicitat?

Filosofia Procesului Bologna, care astăzi a fost acceptată de marea majoritate a țărilor europene, inclusiv Republica Moldova, presupune posibilitatea realizării studiilor universitare pe niveluri – licență, masterat, doctorat, existând oportunitatea de a ieși la orice etapă din unul din ciclurile de studii pentru a te încadra pe piața muncii. Procesul Bologna, de asemenea, încurajează absolvenții acestor trei cicluri universitare nu doar să devină simpli angajați, ci și angajatori, creatori de locuri de muncă, societățile actuale fiind extrem de deschise, pline de oportunități novatoare, generatoare de profesii noi sau de ocupații profesionale noi, care îmbină pasiunea, hobby-ul și competențele specifice. Universitatea oferă un cadru instituțional pentru a învăța să înveți, și nicidecum „o specialitate la pachet” cum își imaginează unii, din inerția nostalgică, extrem de conservatoare după universitatea de tip sovietic.

10. Din perspectiva experienței valoroase a activității Dvs. ce sfaturi le puteți da studenților actuali, viitorilor studenți, pentru a-și construi reușit istoria vieții lor?

Este foarte important ca tinerii să-și definească exact domeniul de studii care le place. Curiozitatea constantă, dorința de a performa sunt cheile succesului pentru orice domeniu de interes profesional. Studiile nu se opresc după absolvirea universității, un intelectul învață pe parcursul întregii vieți și trebuie să fie gata să-și schimbe profesia, dacă noile provocări ale timpului o vor cere. Să nu uităm că traversăm o frontieră importantisimă a acestor noi timpuri – epoca de ascensiune a inteligenței artificale, care va contesta existența a foarte multe profesii. Din acest punct de vedere, universitatea modernă trebuie să fie gata să facă față noilor provocări. Tinerii trebuie să țină pasul cu noile tehnologii și să fie foarte exigenți față de oferta universitară, poate chiar să o creeze ei înșiși.

11. USM împlinește anul acesta 75 de ani de la fondare. Ce mesaj de felicitare vreți să transmiteți Almei Mater – Universitatea de Stat din Moldova?

Îmi doresc foarte mult ca USM să-și asume plenar rolul de instituție portdrapel al învățământului superior din Republica Moldova, să definească și să propună politici educaționale în toate domeniile vieții socioeconomice naționale și regionale, să propună programe de formare novatoare, vizionare, să valorifice potențialul uman nu doar din Republica Moldova, ci și din țările din regiune, atrăgând studenți din toate colțurile lumii.

Adresez sincere felicitări întregului colectiv de pedagogi și studenți ai USM cu ocazia frumoasei aniversări – 75 de ani de la fondare, dorindu-le mult succes, noi performanțe, proiecte viabile, inovații științifice întru dezvoltarea durabilă a societății și a binelui comun.